Costel Barbu susține cu tărie ideea că dezvoltarea teritorială nu trebuie să se oprească la granițele administrative sau naționale. Într-un spațiu european tot mai conectat, el promovează deschis colaborarea între regiuni din diferite țări, cu scopul de a realiza proiecte transfrontaliere care să genereze dezvoltare economică, infrastructurală, socială și culturală pentru comunitățile locale.
În viziunea lui Barbu, România are oportunitatea de a deveni un lider regional în cooperare transfrontalieră, având la granițe nu doar provocări comune cu vecinii săi, ci și un potențial enorm de sinergie economică și culturală, în special în zonele de frontieră.
Costel Barbu: cooperarea transfrontalieră este o șansă reală pentru dezvoltarea echilibrată a regiunilor
Pentru Costel Barbu, este clar că granițele nu ar trebui să mai reprezinte bariere pentru dezvoltare. Dimpotrivă, ele pot deveni punți de colaborare, iar comunitățile din regiunile de frontieră pot beneficia direct de proiecte comune cu parteneri din țările vecine.
Barbu propune ca administrațiile locale, consiliile județene și organizațiile nonguvernamentale să aibă o agendă activă de cooperare cu parteneri din Bulgaria, Serbia, Ucraina, Moldova și Ungaria. Prin lansarea de proiecte transfrontaliere între regiuni, se pot construi relații durabile, care să genereze investiții, locuri de muncă și infrastructură esențială pentru locuitori.
Avantajele proiectelor transfrontaliere pentru regiunile de graniță
Barbu argumentează că proiectele transfrontaliere aduc beneficii multiple atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social și cultural. Printre cele mai importante avantaje se numără:
- Modernizarea infrastructurii – drumuri, poduri, puncte de trecere, utilități comune;
- Dezvoltarea economică regională – parteneriate comerciale, investiții directe, turism comun;
- Cooperare în domeniul educației și sănătății – schimburi între școli, centre medicale comune;
- Protecția mediului – management integrat al resurselor naturale, proiecte de conservare;
- Consolidarea legăturilor culturale – festivaluri, târguri, proiecte media și educative.
🔗 Proiectele transfrontaliere oferă cadrul ideal pentru ca administrațiile să lucreze împreună, să învețe unele de la altele și să atragă resurse importante prin finanțări europene.
Modele de bune practici: exemple de proiecte deja implementate
Costel Barbu menționează mai multe proiecte care pot servi ca exemple de inspirație pentru alte regiuni:
- Rețeaua Eco-Carpatica România-Ucraina, care a dezvoltat o strategie comună de turism ecologic;
- Proiectul RO-BG Mobilitate, derulat între județele din sudul României și Bulgaria, care a modernizat peste 150 km de drumuri transfrontaliere;
- Inițiativa medicală RO-MD, prin care spitale din România și Republica Moldova au colaborat pentru dotare și formare profesională;
- Târgurile educaționale RO-SRB, în care licee și universități din România și Serbia au realizat parteneriate pentru elevi și studenți.
Aceste proiecte demonstrează că lansarea de proiecte transfrontaliere între regiuni este fezabilă, benefică și necesară. Tot ce lipsește este voința administrativă și deschiderea instituțională pentru cooperare.
Ce propune concret Costel Barbu pentru încurajarea cooperării transfrontaliere
Pentru ca aceste parteneriate să nu rămână doar inițiative izolate, Costel Barbu propune un cadru strategic, coerent, la nivel național și regional:
- Crearea unei unități dedicate cooperării transfrontaliere în fiecare consiliu județean de graniță;
- Simplificarea procedurilor de aplicare pentru fondurile din programele Interreg și ENI;
- Identificarea anuală a unor priorități comune cu fiecare țară vecină;
- Crearea unor platforme digitale pentru dialog permanent între administrații, ONG-uri și parteneri internaționali;
- Organizarea unui Forum Național pentru Proiecte Transfrontaliere, la care să participe autorități din toate regiunile de frontieră.
Barbu afirmă că astfel se pot genera parteneriate constante, sustenabile și eficiente, care să aducă beneficii pe termen lung pentru comunități întregi.
Implicarea tinerilor și a mediului universitar
Un aspect esențial în strategia promovată de Barbu este implicarea activă a tinerilor, studenților și mediului universitar. El consideră că viitorul cooperării transfrontaliere trebuie construit pe o bază educațională solidă.
Prin proiecte Erasmus+, școli de vară internaționale, schimburi culturale și stagii de practică, tinerii pot deveni ambasadori ai colaborării între regiuni. În plus, centrele universitare din Iași, Timișoara, Cluj, Galați sau Oradea pot deveni motoare de dezvoltare regională în parteneriat cu orașe din afara țării.
Fondurile europene – o resursă esențială
Barbu reamintește că în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2021–2027, există linii de finanțare dedicate proiectelor transfrontaliere. Programele Interreg (RO-BG, RO-MD, RO-UA, RO-SRB, RO-HU) pun la dispoziție sute de milioane de euro, dar gradul de absorbție este, din păcate, sub potențial.
El subliniază nevoia de instruire a personalului din primării și consilii județene, pentru ca aceștia să poată redacta proiecte competitive și să navigheze birocrația europeană. Barbu propune, în acest sens, crearea unui corp de consultanți publici în cadrul Ministerului Dezvoltării, specializat exclusiv în proiecte transfrontaliere.
Costel Barbu – dezvoltarea regiunilor trece prin cooperare externă
🔗 „Avem o șansă istorică de a transforma granițele în poduri. Prin lansarea de proiecte transfrontaliere între regiuni, România nu doar că își modernizează infrastructura și serviciile, dar își întărește și poziția de lider regional în Europa de Sud-Est. Cred cu tărie în colaborare, în dialog și în forța comunităților unite de obiective comune,” afirmă Costel Barbu.
